CINEMATOGRAFIE - FOTOGRAFIE - MEDIA (Comunicare audiovizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie)

Specializarea Cinematografie, Fotografie, Media are un program de studiu specific profilului vocațional care urmărește dezvoltarea aptitudinilor de natură artistică ale studentului, prin studiul teoretic și practic al unor discipline de specialitate din domeniile menționate și pregătirea pentru profesiile din ariile acoperite de producția de cinematografie, fotografie și televiziune, precum și industria de publicitate (copywriter, scenarist, critic de artă sau critic de film, filmolog, scriitor, fotograf, cameraman, editor imagine, consultant sau consilier în domeniile specificate).

Ca misiune fundamentală, prin această specializare, Departamentul de arte își propune promovarea spiritului de inovare și excelență, a gândirii critice și a creativității, prin creație artistică individuală și colectivă, prin cercetare științifică și prin valorificarea și diseminarea rezultatelor în contextul național și internațional.

  • Anul I de studii

Fundamentele limbajului audiovizual
Istoria filmului universal
Comunicare audio-vizuală
Atelier de limbaj audiovizual
Managementul producției media
Teoria filmului
Analiză de film
Sociologie cinematografică
Limba engleză
Istoria culturii și civilizației
Practică de specialitate
Educație fizică (expresie corporală)

  • Anul II de studii

Fundamentele limbajului audiovizual
Fotografie
Scenaristică
Managementul producției de film
Programe audiovizuale
Atelier de limbaj audiovizual
Noile media
Scriere creativă
Istoria filmului universal
Managementul producției tv
Critică și analiză de film
Practică de specialitate
Educație fizică (mișcare scenică)

  • Anul III de studii

Istoria filmului românesc
Legislația audiovizualului
Copywriting: formate publicitare
Atelier de limbaj audiovizual
Pedagogia artei
Imagine digitală
Scenaristică
Video-jurnalism
Film publicitar
Tehnică de calcul (software)
Redactare și procesare digitală (text, imagine, multimedia)
Practică de specialitate
Elaborarea lucrării de licență

FUNDAMENTELE LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Limbajul vorbit conține cuvintele, limbajul matematic are la bază cifrele și semnele, iar muzica dispune de note. Generic, vorbim despre limbaje de specialitate. Este firesc ca și artele vizuale să dispună de un limbaj propriu sau, mai exact, de mai multe limbaje, având în vedere faptul că există un spectru foarte larg al artelor vizuale. Astfel, elementele de limbaj vizual se constituie într-un alfabet al artelor vizuale și reprezintă mijloacele de comunicare specifice. Necunoscând acest limbaj special, nu vom putea descifra mesajul transmis de o operă de artă vizuală și nu vom putea fi capabili de a crea noi înșine o astfel de lucrare.

Ce vom studia în acest curs?

GENEZA MESAJULUI VIZUAL (Procesul percepției vizuale, Imaginea cognitivă, Percepția spațiului și mișcării, Limitele sistemului de percepție vizuală, Comunicarea vizuală și sensul imaginii).

GEOMETRIZAREA VEDERII. PERSPECTIVA

ARHITECTURA COMPOZIȚIEI PLASTICE ȘI MIJLOACE DE EXPRESIE VIZUALĂ

PLASTICA ȘI DINAMICA ÎNCADRATURII. CADRUL. ÎNCADRATURI CINETICE

LUMINA ȘI UMBRA – FUNDAMENTUL STILISTIC AL IMAGINII

CROMATICA ȘI TEXTURA

ATMOSFERA ȘI AMBIANȚA. ELEMENTE PRIMARE DE SCENOGRAFIE

FOTOGRAFIE

Dacă invenția tiparului a potențat gândirea abstractă, plasând cunoașterea deasupra spectacolului și comunicării prin textul tipărit, mass-media contemporană a impus puterea imaginii, cu atributele sale concrete, speciale, care desființează limitele de conținut ale comunicării. Imaginea fotografică ne pune la dispoziție cea mai avansată infrastructură pentru transmiterea informațiilor complexe, abstracte, analitice și cuprinde cele mai importante date reale și concrete despre orice lucru vizibil și orice experiență trăită. Este evident că pentru a produce o imagine care să integreze cele mai avansate și rafinate mijloace de expresie plastică, coduri sau simboluri sau pentru a putea decodifica și înțelege semnificațiile sau mesajele cuprinse într-o imagine, trebuie să existe o cunoaștere profundă a noțiunilor de estetică și compoziție a imaginii, a mecanismelor percepției imaginii și a modurilor de construcție și utilizare a codurilor sau simbolurilor vizuale în arhitecturile compoziționale.

Ce vom studia la acest curs?

PLASTICA ȘI DINAMICA ARHITECTURILOR COMPOZIȚIONALE ÎN IMAGINEA FOTOGRAFICĂ

LUMINA ÎN FOTOGRAFIE

FUNDAMENTELE IMAGINII DIGITALE

APARATUL DE FOTOGRAFIAT ȘI ACCESORIILE CELE MAI IMPORTANTE

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI TV

Producția artistică de televiziune este unul dintre cele mai incitante domenii ale mass-media contemporane. Realizarea unui produs media de calitate, fie el un film documentar, un reportaj, un talk-show sau o emisiune culturală sau de divertisment, implică numeroși pași concretizați în toate cele trei mari etape ale producției tv: pre-producție, producție și post-producție. Numai prin cunoașterea în profunzime a acestor etape și printr-o planificare, angrenare și un control eficient al fiecărui moment al producției tv, concretizarea ideii realizatorului într-un produs tv superior poate avea succesul scontat.

De asemenea, la acest curs vom studia și managementul resurselor tehnice, artistice și umane implicate, precum și planificarea și controlul fluxurilor de producție.

SCENARISTICĂ

Scenaristica este o disciplină fundamentală în comunicarea audiovizuală, care se bazează pe imaginație, sistematizare, conceptualizare, gândire logică și estetică. Studenții vor avea contact cu diverse tehnici de elaborare ale scenariului literar în care discuțiile teoretice vor fi combinate cu exerciții de creativitate. Cu ajutorul metodelor, structurilor, conceptelor abordate de scenariști celebri din lumea filmului, dar și din alte producții audiovizuale, studenții vor putea să-și dezvolte propriile creații în diverse zone media.

Ce vom studia în acest curs?

De-a lungul sesiunilor din cadrul cursului de Scenaristică vom învăța să scriem scenarii plecând de la structuri narative clasice, construcția actelor din filme celebre, progresiunea dramatică, construcția personajelor (diverse tipuri de personaje, diferite conflicte, progresiunea dramatică) și a dialogurilor (evoluție și transformare). Vom avea în vedere strategiile narative și structurile unui scenariu cinematografic (scenă, secvență și situații), genurile, adaptările textelor literare. Vom analiza scenarii de scurtmetraje, documentare și de ficțiune pentru a le folosi în creațiile noi. Recomandări de lectură: Story. Conținut, structură, metodă și principii scenaristice, de Robert McKee, traducere Ana Răduleț, Asociația Filmtett, 2011.

FILMOLOGIE

Filmologia reprezintă disciplina care se ocupă cu diferitele abordări teoretice, istorice și critice din sfera cinematografiei. În acest sens, programul oferă cursuri de istoria filmului universal și românesc, teorie, critică și analiză de film, care sunt necesare pentru ca studenții să poată avea la îndemână o serie de instrumente istorice, teoretice și estetice folositoare la realizarea diverselor produse audiovizuale.

ANALIZĂ ȘI CRITICĂ DE FILM

Acest curs pune accentul pe gândirea critică a studenților și pe dezvoltarea dezbaterilor în jurul aspectelor narative și estetice ale producției cinematografice. Pe parcursul sesiunilor didactice, studenții vor avea ocazia să dispună de instrumente teoretice și practice necesare pentru a analiza o operă cinematografică, dar și să înțeleagă componentele audiovizuale și procesele creative care îi dau formă. Sesiunile teoretice vor fi combinate cu cele în care se vor vizualiza și comenta diverse opere cinematografice.

Ce vom studia în acest curs?

SEMIOTICA FILMULUI: Interpretarea semnelor, construcția semnificantului: denotația și conotația, abrevierea vizuală, cele cinci sisteme de semnificație: Roland Barthes.

NARAȚIUNEA (structuralismul, discursul narativ) și INTERTEXTUALITATEA (Gérard Genette și Julia Kristeva).

IDEOLOGIA (analiza ideologică și genurile filmului).

CREAREA IMAGINILOR (planurile, mișcările camerei de filmat, unghiuri, punctul de vedere, punerea în scenă, culori).

SUNETUL (proprietățile sunetului, vocea, muzica de film).

CONSTRUCȚIA ÎNȚELESULUI (diverse tehnici de montaj).

ISTORIA FILMULUI UNIVERSAL

Obiectivul general al acestui curs e prezentarea perioadelor marcante din cinematografia universală, începând cu filmul mut până la producții contemporane. În aceste cursuri, studenții vor dobândi cunoștințe despre felul în care industria cinematografică a funcționat până în prezent, prin trasarea cauzelor istorice, sociale, economice, dar și tehnologice care au influențat dezvoltarea anumitor practici cinematografice. În același timp, prin sesiunile teoretice se va dezvolta capacitatea de a plasa în context istoric și estetic operele reprezentative din cinematografie. La sfârșitul anilor de studiu, absolvenții vor avea la îndemână instrumente critice și vizuale pentru  propriile creații artistice și tehnice.

Ce vom studia în acest cursuri?

FILMUL MUT: începuturile filmului, COMICUL în cinematografie, BAZELE EPICII, AVANGARDA, EXPRESIONISMUL, revoluția SOVIETICĂ.

Perioada CLASICĂ: Hollywood și genurile cinematografice, stilul TRANSCEDENTAL în Japonia și Europa, filmele de ANIMAȚIE, ARTIFICIU VERSUS NATURALISM, REALISMUL POETIC, NEOREALISMUL și PREMODERNISMUL.

NOUL CINEMA și alte expresii politice în film: Noul Val FRANCEZ, Noul HOLLYWOOD, diverse abordări în America Latină și Japonia, filmul CONTRACULTURII, filmul INDEPENDENT, RITUALURI DE CULT.

Cinematografia CONTEMPORANĂ: POSTMODERNITATEA în film, noi regizori, MUTAȚII ale genului, REVOLUȚIA DIGITALĂ, POETICA CORPULUI, ESTETICA HIPER-REALITĂȚII, TEORIILE EMOȚIILOR.

TEORIE DE FILM

În acest curs vom aborda importanța teoriilor în cinematografie și legăturile lor cu analiza de film în cinci mari perioade care cuprind următoarele teme și subteme.

Primele observații teoretice ale filmului susținute de teoreticieni precum: Riccioto Canudo și Louis Delluc.

Perioada dintre anii ’20 până în anii ’60: evoluția teoriei cinematografice înainte și după ideile teoretice ale lui André Bazin și teoria „autorului”. Idealism și realism. Teoriile lui Guido Aristarco și Siegfried Kracauer. Teoriile formaliste rusești ale lui: Vertov, Pudovkin, Eisenstein.

Anii ’60 și ’70. De la structuralism la feminism. Rolul semioticii și al psihanalizei în analizele formaliste până la cele ideologice.

Anii ’80 și ’90. David Bordwell: între naratologie și cognitivism. Relațiile complexe între postmodernism și abordări interdisciplinare. Discursuri în jurul genului, etniei, clasei și sexualității.

Teoriile și analizele de film în secolul XXI. Impactul estetic și polisemic al lumii digitale. Noi forme de consum.