CINEMATOGRAFIE - FOTOGRAFIE - MEDIA (Comunicare audiovizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie)

MISIUNEA ȘI OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE STUDII

CINEMATOGRAFIE, FOTOGRAFIE, MEDIA (Comunicare audiovizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie)

Specializarea Cinematografie, Fotografie, Media are un program de studiu specific profilului vocațional care urmărește dezvoltarea aptitudinilor de natură artistică ale studentului, prin studiul teoretic și practic al unor discipline de specialitate din domeniile menționate și pregătirea pentru o serie de profesii din ariile producției cinematografice, fotografice și de televiziune, precum și din industria de publicitate.

Ca misiune fundamentală, prin această specializare, programul își propune promovarea spiritului de inovare și excelență, a gândirii critice și a creativității, prin creație artistică individuală și colectivă, prin cercetare științifică și prin valorificarea și diseminarea rezultatelor în contextul național și internațional.

  • Misiunea didactică asigură o educație universitară performantă și de calitate, continuând astfel tradițiile învățământului superior din Craiova, contribuind totodată la dezvoltarea sistemului de învățământ superior românesc.
  • Misiunea de cercetare științifică constă în organizarea, desfășurarea și dezvoltarea activităților de cercetare științifică fundamentală și aplicativă, rezultatele obținute reprezentând sursa principală de creștere a competenței profesionale a cadrelor didactice și a cercetătorilor angrenați.
  • Misiunea civică și culturală constă în organizarea vieții din spațiul universitar astfel încât acesta să răspundă nevoilor comunității, stabilind relații profesionale ample, bazate pe principiile porților deschise, ale încrederii, dedicației și reciprocității, cu efecte benefice puternice asupra dezvoltării sociale, economice și culturale ale regiunii.

Obiectivele și profilul de competențe sunt prezentate sintetic, în cele ce urmează. Acestea sunt detaliate în fișele disciplinelor din planul de învățământ.

  • Consolidarea unei culturi cinematografice temeinice, începând din 1895 până în prezent și dezvoltarea capacității de analiză competentă a filmelor și materialelor audiovizuale, dovedind stăpânirea terminologiei specifice.
  • Cunoașterea avansată a stilurilor manifestate în cinematografie, precum și a aspectelor stilistice și narative ale filmului, din perspectivă istorică și culturală.
  • Înțelegerea categoriilor, genurilor și teoriilor din istoria cinematografului, prin analize critice, precum și cunoașterea avansată a evoluției practicii cinematografice la nivel național și internațional.
  • Cunoașterea factorilor istorici și economici, precum și viziunile particulare ale cineaștilor care au condus la conturarea specificului cinematografiilor naționale.
  • Dezvoltarea abilităților legate de concepția și scrierea unui scenariu de scurt sau lung-metraj și consolidarea tehnicilor de a scrie dialoguri creative, evitând clișeele, precum și de explorarea unor diferite tipologii de personaje.
  • Cunoașterea varietății de stiluri dezvoltate de scenariști celebri.
  • Înțelegerea tehnicilor de elaborare a prozei scurte, precum și cunoașterea aspectelor ce țin de teorie literară (curente, genuri, structuri), dar și aplicarea lor în exemple practice.
  • Cunoașterea elementelor de limbaj audiovizual, a conceptelor care stau la baza construcției acestora, precum și cunoașterea mijloacelor de expresie plastică vizuală și a modurilor de operare cu acestea.
  • Cunoașterea modurilor de construcție a arhitecturii compoziționale a imaginii și familiarizarea cu conceptele de natură estetică.
  • Cunoașterea plasticii și dinamicii imaginii (cinematografie, media, fotografie).
  • Asumarea importanței elementului audiovizual în creația specifică cinematografiei, televiziunii sau fotografiei.
  • Crearea deprinderilor practice în crearea și operarea cu elementele de limbaj audiovizual și mijloacele de expresie plastică în imagine (film, televiziune, fotografie).
  • Cunoașterea noțiunilor tehnice specifice, a aparaturii și accesoriilor folosite în fotografie, a sistemelor de control și comandă a acestora și a modului de funcționare și folosire, precum și cunoașterea principiilor și elementelor tehnice (mecanice, electrice, electronice sau software) care stau la baza realizării fotografiei.
  • Cunoașterea elementelor de optică cine-fotografică, a accesoriilor și dispozitivelor adiționale.
  • Cunoașterea gramaticii imaginii și a genezei mesajului vizual, precum și a structurii semiotice a imaginii.
  • Formarea deprinderii de a contextualiza fenomenul artistic în cadrele larg culturale și de civilizație, și de a aplica criterii de valorizare pertinente.
  • Dezvoltarea personală și profesională prin acumularea competențelor profesionale și transversale.

Competențe specifice acumulate în cadrul specializării

Competențe profesionale:
1. Utilizarea adecvată a elementelor specifice comunicării audiovizuale, limbajului cinematografic, filmologiei și scenaristicii.
2. Analiza limbajului cinematografic ca fundament al unei culturi / educații bazate pe imagine.
3. Realizarea de materiale publicistice din domeniul cinematografiei, teoriei de film și jurnalismului cinematografic.
4. Utilizarea tehnicilor specifice de scriitură cinematografică în dezvoltarea unor scenarii de scurt și lung metraj, ficțiune și non-ficțiune, cinema și TV.
5. Aprecierea rolului social al limbajului audiovizual ca resort de comunicare și sursă de experiențe artistice.
6. Analiza funcțiilor și tehnicilor publicității ca formă de comunicare.
7. Identificarea și operarea cu elemente de tehnologie a prelucrării imaginii și sunetului.
8. Exploatarea artistică a resurselor tehnice, informatice și a softurilor de prelucrare digitala a imaginii și sunetului.
9. Interpretarea narativă a realității prin intermediul tehnicilor de montaj.
10. Analiza funcțiilor montajului în generarea de sens și de semnificație estetică.
11. Aprecierea rolului social al limbajului audiovizual ca resort de comunicare și sursă de experiențe artistice.

Competențe transversale:
1. Aplicarea unor strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă, de punctualitate şi răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor,
2. normelor şi valorilor codului deontologic.
3. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.
4. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi a tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

Absolvenții acestei specializări pot ocupa în principal unul dintre posturile următoare (conform Clasificării ocupațiilor din România – cod COR):

COD COR DENUMIREA OCUPAȚIEI
264102 Scriitor
264206 Critic de artă
265422 Copywriter publicitate (studii superioare)

dar și alte posturi specifice televiziunii ori industriei cinematografice sau publicitare, după cum urmează:

COD COR DENUMIREA OCUPAȚIEI
264208 Fotoreporter
264214 Secretar de emisie (studii superioare)
264217 Șef agenție publicitate
265401 Consultant artistic
265402 Corector transmisie
265403 Instructor film
265405 Lector scenarii
265408 Producător delegat film
265411 Regizor emisie
265412 Regizor studio
265415 Secretar șef producție film
265420 Director imagine
265421 Referent de specialitate selecție programe TV
265423 Mediaplanner
265424 Producător delegat evenimente de marketing
265427 Director producție film
265428 Coordonator producție film
265429 Asistent producție film
265430 Producător audiovideo
265432 Director de creație
265433 Organizator producție (studii superioare)
265436 Videojurnalist (studii superioare)
265439 Regizor scenă
265440 Secretar platou
265441 Producător delegat TV
265442 Producător TV
122201 Șef agenție reclamă publicitară
122202 Șef birou reclamă publicitară
216605 Asistent regizor studio
216606 Asistent regizor emisie
216609 Art director
343504 Maestru de lumini
343101 Fotograf
352108 Montor imagine
352119 Editor imagine
352123 Montor emisie
352131 Cameraman
  • Anul I de studii

Fundamentele limbajului audiovizual
Teoria filmului
Analiză de film
Istoria filmului universal
Comunicare audio-vizuală
Atelier de limbaj audiovizual
Managementul producției media
Sociologie cinematografică
Limba engleză
Istoria culturii și civilizației
Practică de specialitate
Educație fizică (expresie corporală)

  • Anul II de studii

Fundamentele limbajului audiovizual
Scenaristică
Critică și analiză de film
Fotografie
Programe audiovizuale
Istoria filmului universal
Atelier de limbaj audiovizual
Noile media
Managementul producției de film
Scriere creativă
Managementul producției de film și tv
Practică de specialitate
Educație fizică (mișcare scenică)

  • Anul III de studii

Scenaristică
Istoria filmului românesc
Atelier de limbaj audiovizual
Copywriting: formate publicitare
Film publicitar
Tehnică de calcul (software)
Imagine digitală
Video-jurnalism
Legislația audiovizualului
Redactare și procesare digitală (text, imagine, multimedia)
Pedagogia artei
Practică de specialitate
Elaborarea lucrării de licență

FUNDAMENTELE LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Limbajul vorbit conține cuvintele, limbajul matematic are la bază cifrele și semnele, iar muzica dispune de note. Generic, vorbim despre limbaje de specialitate. Este firesc ca și artele vizuale să dispună de un limbaj propriu sau, mai exact, de mai multe limbaje, având în vedere faptul că există un spectru foarte larg al artelor vizuale. Astfel, elementele de limbaj vizual se constituie într-un alfabet al artelor vizuale și reprezintă mijloacele de comunicare specifice. Necunoscând acest limbaj special, nu vom putea descifra mesajul transmis de o operă de artă vizuală și nu vom putea fi capabili de a crea noi înșine o astfel de lucrare.

FOTOGRAFIE

Dacă invenția tiparului a potențat gândirea abstractă, plasând cunoașterea deasupra spectacolului și comunicării prin textul tipărit, mass-media contemporană a impus puterea imaginii, cu atributele sale concrete, speciale, care desființează limitele de conținut ale comunicării. Imaginea fotografică ne pune la dispoziție cea mai avansată infrastructură pentru transmiterea informațiilor complexe, abstracte, analitice și cuprinde cele mai importante date reale și concrete despre orice lucru vizibil și orice experiență trăită. Este evident că pentru a produce o imagine care să integreze cele mai avansate și rafinate mijloace de expresie plastică, coduri sau simboluri sau pentru a putea decodifica și înțelege semnificațiile sau mesajele cuprinse într-o imagine, trebuie să existe o cunoaștere profundă a noțiunilor de estetică și compoziție a imaginii, a mecanismelor percepției imaginii și a modurilor de construcție și utilizare a codurilor sau simbolurilor vizuale în arhitecturile compoziționale.

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI TV

Producția artistică de televiziune este unul dintre cele mai incitante domenii ale mass-media contemporane. Realizarea unui produs media de calitate, fie el un film documentar, un reportaj, un talk-show sau o emisiune culturală sau de divertisment, implică numeroși pași concretizați în toate cele trei mari etape ale producției tv: pre-producție, producție și post-producție. Numai prin cunoașterea în profunzime a acestor etape și printr-o planificare, angrenare și un control eficient al fiecărui moment al producției tv, concretizarea ideii realizatorului într-un produs tv superior poate avea succesul scontat.

De asemenea, la acest curs vom studia și managementul resurselor tehnice, artistice și umane implicate, precum și planificarea și controlul fluxurilor de producție.

SCENARISTICĂ

Scenaristica este o disciplină fundamentală în comunicarea audiovizuală, care se bazează pe imaginație, sistematizare, conceptualizare, gândire logică și estetică. Studenții vor avea contact cu diverse tehnici de elaborare ale scenariului literar în care discuțiile teoretice vor fi combinate cu exerciții de creativitate. Cu ajutorul metodelor, structurilor, conceptelor abordate de scenariști celebri din lumea filmului, dar și din alte producții audiovizuale, studenții vor putea să-și dezvolte propriile creații în diverse zone media.

Ce vom studia în acest curs?

De-a lungul sesiunilor din cadrul cursului de Scenaristică vom învăța să scriem scenarii plecând de la structuri narative clasice, construcția actelor din filme celebre, progresiunea dramatică, construcția personajelor (diverse tipuri de personaje, diferite conflicte, progresiunea dramatică) și a dialogurilor (evoluție și transformare). Vom avea în vedere strategiile narative și structurile unui scenariu cinematografic (scenă, secvență și situații), genurile, adaptările textelor literare. Vom analiza scenarii de scurtmetraje, documentare și de ficțiune pentru a le folosi în creațiile noi. Recomandări de lectură: Story. Conținut, structură, metodă și principii scenaristice, de Robert McKee, traducere Ana Răduleț, Asociația Filmtett, 2011.

FILMOLOGIE

Filmologia reprezintă disciplina care se ocupă cu diferitele abordări teoretice, istorice și critice din sfera cinematografiei. În acest sens, programul oferă cursuri de istoria filmului universal și românesc, teorie, critică și analiză de film, care sunt necesare pentru ca studenții să poată avea la îndemână o serie de instrumente istorice, teoretice și estetice folositoare la realizarea diverselor produse audiovizuale.

ANALIZĂ ȘI CRITICĂ DE FILM

Acest curs pune accentul pe gândirea critică a studenților și pe dezvoltarea dezbaterilor în jurul aspectelor narative și estetice ale producției cinematografice. Pe parcursul sesiunilor didactice, studenții vor avea ocazia să dispună de instrumente teoretice și practice necesare pentru a analiza o operă cinematografică, dar și să înțeleagă componentele audiovizuale și procesele creative care îi dau formă. Sesiunile teoretice vor fi combinate cu cele în care se vor vizualiza și comenta diverse opere cinematografice.

Ce vom studia în acest curs?

SEMIOTICA FILMULUI: Interpretarea semnelor, construcția semnificantului: denotația și conotația, abrevierea vizuală, cele cinci sisteme de semnificație: Roland Barthes.

NARAȚIUNEA (structuralismul, discursul narativ) și INTERTEXTUALITATEA (Gérard Genette și Julia Kristeva).

IDEOLOGIA (analiza ideologică și genurile filmului).

CREAREA IMAGINILOR (planurile, mișcările camerei de filmat, unghiuri, punctul de vedere, punerea în scenă, culori).

SUNETUL (proprietățile sunetului, vocea, muzica de film).

CONSTRUCȚIA ÎNȚELESULUI (diverse tehnici de montaj).

ISTORIA FILMULUI UNIVERSAL

Obiectivul general al acestui curs e prezentarea perioadelor marcante din cinematografia universală, începând cu filmul mut până la producții contemporane. În aceste cursuri, studenții vor dobândi cunoștințe despre felul în care industria cinematografică a funcționat până în prezent, prin trasarea cauzelor istorice, sociale, economice, dar și tehnologice care au influențat dezvoltarea anumitor practici cinematografice. În același timp, prin sesiunile teoretice se va dezvolta capacitatea de a plasa în context istoric și estetic operele reprezentative din cinematografie. La sfârșitul anilor de studiu, absolvenții vor avea la îndemână instrumente critice și vizuale pentru  propriile creații artistice și tehnice.

Ce vom studia în acest cursuri?

FILMUL MUT: începuturile filmului, COMICUL în cinematografie, BAZELE EPICII, AVANGARDA, EXPRESIONISMUL, revoluția SOVIETICĂ.

Perioada CLASICĂ: Hollywood și genurile cinematografice, stilul TRANSCEDENTAL în Japonia și Europa, filmele de ANIMAȚIE, ARTIFICIU VERSUS NATURALISM, REALISMUL POETIC, NEOREALISMUL și PREMODERNISMUL.

NOUL CINEMA și alte expresii politice în film: Noul Val FRANCEZ, Noul HOLLYWOOD, diverse abordări în America Latină și Japonia, filmul CONTRACULTURII, filmul INDEPENDENT, RITUALURI DE CULT.

Cinematografia CONTEMPORANĂ: POSTMODERNITATEA în film, noi regizori, MUTAȚII ale genului, REVOLUȚIA DIGITALĂ, POETICA CORPULUI, ESTETICA HIPER-REALITĂȚII, TEORIILE EMOȚIILOR.

TEORIE DE FILM

În acest curs vom aborda importanța teoriilor în cinematografie și legăturile lor cu analiza de film în cinci mari perioade care cuprind următoarele teme și subteme.

Primele observații teoretice ale filmului susținute de teoreticieni precum: Riccioto Canudo și Louis Delluc.

Perioada dintre anii ’20 până în anii ’60: evoluția teoriei cinematografice înainte și după ideile teoretice ale lui André Bazin și teoria „autorului”. Idealism și realism. Teoriile lui Guido Aristarco și Siegfried Kracauer. Teoriile formaliste rusești ale lui: Vertov, Pudovkin, Eisenstein.

Anii ’60 și ’70. De la structuralism la feminism. Rolul semioticii și al psihanalizei în analizele formaliste până la cele ideologice.

Anii ’80 și ’90. David Bordwell: între naratologie și cognitivism. Relațiile complexe între postmodernism și abordări interdisciplinare. Discursuri în jurul genului, etniei, clasei și sexualității.

Teoriile și analizele de film în secolul XXI. Impactul estetic și polisemic al lumii digitale. Noi forme de consum.